» A doua Noapte Alba a Muzeelor din Capitala a scos pe strazi peste 100.000 de bucuresteni.
» Pe harta Noptii Albe din acest an au intrat 12 muzee, dar unele dintre acestea au ales sa inchida inainte de miezul noptii.
» Nu au lipsit incidentele, cele mai multe intre vizitatori si gardienii muzeelor, oamenii nefiind foarte incantati ca trebuie sa astepte pentru a intra in acestea.
Pe la 21.00, cand am coborat la leu pentru Muzeul Cotroceni, am observat ca in fata intrarii se forma o coada de aproximativ 200 de metri, fara nici un fel de exagerare. Asezati pe mai multe coloane, doritorii sa intre gratuit in Palatul Cotroceni umpleau tot trotuarul de pe partea cu muzeul, astfel incat cei care nu voiau sa se aseze la coada se vedeau nevoiti s-o ia prin strada. Nu au lipsit istericalele tipic dambovitene, pentru ca accesul in muzeu nu se facea decat in grupuri, lucru cu care oamenii nu erau de acord, dorindu-si sa se buluceasca cu totii in gradinile palatului. Muzeul s-a inchis printre primele, la ora 23.00, asa ca multi au preferat sa plece la alte muzee din circuit.
Sedintele foto de la Muzeul Militar National
Punctul urmator pe harta muzeelor, pentru cei care si-au propus sa urmeze un traseu logic, a fost Muzeul Militar, aflat la doar cateva statii de troleu de Muzeul Cotroceni. Spre acest punct se indreptau atat cei care vazusera deja Cotroceniul, cat si cei care nu au avut rabdare sa stea la coada. Muzeul Militar a fost unul dintre muzeele norocoase, pentru ca oamenii au putut sa intre dezorganizat, asta, datorita mai ales curtii generoase in care sunt expuse masini de razboi, chiar daca neluminate. Un pusti – despre care am aflat ca a castigat mai multe premii la festivaluri de gen – improviza la orga in curte, dar oamenii pareau mai interesati de expozitia cu aparate de zbor organizata de TAROM in sala din spatele muzeului. Daca nu as fi vazut si doar mi s-ar fi povestit, nu as fi crezut in ruptul capului ca oamenii se opreau minute in sir sa citeasca fisele tehnice ale unor motoare sau despre Smaranda Braescu, prima femeie parasutist din Romania.
Din pacate, aici s-a verificat si povestea aia cu “dai un deget si ramai fara mana”. Pentru ca nu erau gardieni, doar cativa supraveghetori civili, vizitatorii au profitat si si-au catarat odraslele pe aripile avioanelor pentru sedinte foto, la finalul carora odraslele incepeau inevitabil sa oracaie si sa loveasca in obiectul pe care tocmai se fotografiasera. Urmatoarea oprire din traseu: Muzeul National de Arta. Am preferat sa mergem cu RATB-ul, nu cu autobuzul “Noaptea Muzeelor”, arhiplin de fiecare data. La MNAR, doua cozi imense. In curte, foiala, oameni care stateau direct pe asfalt, in lipsa unor banci – cele trei-patru mese cu scaune din terasa improvizata fiind insuficiente –, altii care beau cafea din pahare de plastic. Pana sa ma prind unde se vindea cafea, pe o mica scena amenajata intre cele doua cozi uriase, doua actrite incercau sa “joace” un tablou, intr-un minispectacol de Carmen Vidu. Am luat-o pe jos pe Calea Victoriei, in ideea de a ajunge pe ruta Muzeul Taranului Roman-Muzeul de Geologie-Muzeul “Antipa”, care au fost vedetele precedentei nopti albe a muzeelor. Am trecut pe langa Muzeul Colectiilor de Arta, care anul trecut nu intrase in harta muzeelor insomniace, dar care acum era asaltat de sute de curiosi. Situatia se repeta la Muzeul “George Enescu”.
Atmosfera clasica la Muzeul “Enescu”
Coada la intrare insa nu este. Sala mare e plina in timp ce se desfasoara recitalul de lieduri. La final, soprana Anelia Vidinova este aplaudata indelung, in timp ce lumea se indreapta catre camerele in care este expozitia “Enescu si Casa Regala a Romaniei”. Nici aici insa oamenii nu se opresc prea mult din cauza caldurii. Puncte de atractie au fost, in schimb, busturile din bronz, cu care multi tineri au cautat sa se pozeze. Recitalul s-a auzit bine si in curtea din spatele Palatului, unde s-au retras cativa oameni stand pe banci sau pe treptele racoroase ale casei lui Enescu.
“Lasa-i, ma, pe astia de la «Antipa»! Hai la o bere in Muzeul Taranului!”
Fumul gratarelor de la MTR se simte din Piata Victoriei. Pe masura ce te apropii, incep sa se auda muzica de taraf si forfota din curte. N-au fost mai multi oameni ca la alte muzee, insa cei care au venit aici s-au simtit in largul lor: la mese de lemn, intinsi pe iarba sau pe scaune la terasa muzeului, cu farfuria de mici si paharul de bere in fata, cu banda de muzicanti din Bradiceni-Gorj cantand printre mese.
Trecand printr-o perdea de fum strabatuta de lasere colorate, printr-un gang se ajunge in curtea interioara. Melodiile oltenesti se transforma in muzica electronica ambientala, fumul micilor devine efect de lumina, iar agitatie e doar in proiectiile video pe peretii acoperiti de vita-de-vie. In rest, bezna. Aceeasi ramane doar berea celor care stau si aici la mese si urmaresc spectacolul psihedelic.
Dintr-o combina muzicala se aude, cu ecolul salii, o melodie tanguita cantata de un batran. “Expozitia regala de arta traditionala «Regina Elena»” nu mai e la fel de apreciata la ora 2.00. In sala au ramas doar trei studenti care se plimba incet si discuta despre “hainele”, “covoarele” si “carpele” expuse. In curte insa e inca forfota. E coada la carnaciori si bere. Mici nu mai sunt, s-a terminat carnea. Oamenii se multumesc cu atat, dar pana la urma ii ajunge oboseala. Pe la 3.00 se sparge petrecerea si la Muzeul Taranului.
Aglomeratie a fost si la Muzeul National de Arta Contemporana. Pentru multi a fost singura optiune de a petrece o noapte alba, tinand cont de cat de departe este acesta de celelalte muzee. si aici coada era pe trei randuri si depasea 100 de metri, se inainta foarte greu din cauza filtrelor de la intrare, dar si a capacitatii reduse a liftului. Multi dintre cei ajunsi aici au ramas sa socializeze pe langa muzeu, lasand vizita pe alta data. La ora 3.00 MNAC a decis sa inchida, pentru ca lifturile fusesera suprasolicitate, iar inauntru erau deja foarte multi care nu apucasera sa vada expozitia. Cei care asteptau sa intre nu au fost tocmai incantati de aceasta decizie, aventura sfarsindu-se cu un conflict intre acestia si gardienii muzeului.