Weekendul trecut am fost vânător de gunoaie. Am colindat cu mașina 116km prin județul Argeș și am marcat pe hartă 34 de peisaje pitorești pe care oamenii le-au decorat cu maldăre de deșeuri. Pe 25 septembrie, voluntarii vor vizita aceste locuri și le vor curăța.
Sâmbătă dimineața, 15 tineri se strâng în mansarda unei cafenele din centrul Capitalei. Se împart hărți și instrucțiuni: echipe de trei-patru oameni se suie în mașini dis-de-dimineață și merg în Argeș la căutat de gunoaie. Fiecare echipă parcurge un traseu de vreo 50 km, oprește la fiecare grămadă de gunoi și notează într-un tabel descrierea și coordonatele de pe GPS. La final, le încarcă pe site-ul proiectului Let’s do it (letsdoitromania.ro), unde se va construi o hartă a gunoaielor din județ. Hărți similare se vor face în toate județele țării.
Scopul? Curățenie generală într-o singură zi. Echipa proiectului speră să scoată pe 25 septembrie din casă 200.000 de oameni, care să curețe toată țara de grămezile de gunoi. Pare un vis să mobilizezi sute de mii de voluntari, dar Estonia, Letonia, Lituania, Portugalia și Slovenia au reușit. România e cea mai mare țară în care se încearcă strângerea gunoiului. Mai întâi, însă, trebuie să-l inventariem.
Sunt repartizat în echipa care va merge pe traseul 25. Tovarășii de cartare sunt Talida, Radu și Alexandra. Duminica, la 8.45, ne întâlnim într-o benzinărie din Militari și pornim la drum. Șofer și șef de echipă e Talida, care a făcut trei ani de ASE și a lucrat în vânzări, achiziții și logistică. Acum a renunțat la toate, e studentă la comunicare, vrea să-și deschidă un magazin online de accesorii vestimentare și se implică în acțiuni ecologiste. “Mai mulți cunoscuți sunt foarte porniți împotriva mizeriei, dar nu s-ar băga la căutat gunoaie”, spune ea. Cu toate astea, ceilalți membri doi membri ai echipei sunt chemați de ea: Radu, vărul ei, și o colegă de la facultatea de mediu din Agronomie.
“N-avem gunoaie aici, întrebați-l pe dom’ primar”
Mergem pe DN7 până în Topoloveni, unde e celebra fabrică de magiun, și de acolo pornim în sus, pe șoseaua care merge de-a lungul râului Cârcinov. Dăm un SMS către centru că am intrat pe traseu și căscăm ochii de o parte și de alta a drumului: vedem căsuțe îngrijite, pomi, iarbă cu flori. Nici urmă de gunoaie, motiv de neliniște: “Ce facem dacă nu găsim nici un gunoi? Aducem de-acasă?”
Dilema e spulberată în localitatea Beleți, unde ne oprim să marcăm mizeria de lângă un pod. Un moș se apropie și se interesează: “Ce faceți, ce pozați acolo? Ce gunoaie, că n-avem, vine mașina de două ori pe săptămână să le ridice! Ați vorbit cu primarul?!” Ne cere legitimații și nu înțelege că nu e nevoie de aprobare scrisă ca să pozezi gunoiul. Îl lăsăm printre sticlele de plastic de la marginea drumului. La ieșirea din sat, “nici un gunoi” se transformă în grămezi împrăștiate pe câmp.
La intrarea în următoarea comună, e mai grav: chiar înainte de primele case, câmpul e transformat într-o groapă de gunoi improvizată. Coborâm, luăm GPS-ul mașinii, notăm în tabel coordonatele și estimăm: plastic 70%, carton 20%, sticlă 10%, 50 de saci. Deșeurile sunt împrăștiate pe sute de metri, continuă printre pâlcuri de copaci și ajung până pe malul apei, care le mai mătură la vale.
În alt sat oprim lângă doi moși care stau de vorbă pe marginea unui pârâu. “Știți pe-aici locuri unde s-au adunat gunoaie?” îi întrebăm. “Nu, cum așa, se poate?! N-avem gunoaie aici, întrebați-l pe dom’ primar!” Nu-l mai întrebăm pe dom’ primar, ne mulțumim să observăm că la trei metri de bătrâni apa susură printre PET-uri și cutii de bere.
“Iubește satul. Păstrează-l curat!”
Prin tot județul sunt pancarte cu “Iubește satul. Păstrează-l curat!”, ruginite și rupte, pe cale să devină ele însele deșeuri. La intrarea în Dobrești, pe un drumușor care duce la râu, sunt împrăștiate PET-uri, un morman de sticle de bere și bidoane de ulei de motor. După ce le inventariem intrăm în sat, unde nimerim în timpul unui eveniment local: meciul de fotbal de duminică. Se joacă pe un teren mărginit de maldăre de gunoaie care se întind până-n albia râului. Le facem poze, cu fotbaliștii din fundal cu tot, și măsurăm din ochi – 50 pe 30 de metri, 100 de saci.
Intrăm pe alte ulițe și dăm peste un bărbat de vreo 35 de ani care se plânge că localnicii sunt experți în căratul copacilor din pădure, nu a gunoaielor din sat. Într-adevăr, până să ieșim din Dobrești ne-am întâlnit cu patru ARO-uri cu remorci acoperite, din care se auzea trosnet de lemne, nu fâșâit de plastic și nici clinchet de sticlă în drum spre centrul de reciclare.
Sătenii zâmbesc și fac cu mâna la mașina de București. Drumul șerpuiește printre păduri, dealuri și livezi de pomi. Cu cât urcăm, cu atât clădirile sunt mai cochete. Dispar căsoaiele de BCA-termopan model “căpșunar” și apar cele tradiționale, renovate cu gust. Intrarea în județul Dâmbovița, capătul traseului, e semnalizată de drumul care rămâne subit fără asfalt, dar urcă pe o culme de deal cu vedere frumoasă către toate valea Cârcinovului. Poposim pe o pajiște înverzită să admirăm peisajul și să mâncăm cornuri cu ciocolată și prăjituri. Totul pare decupat dintr-un pastel, dacă nu ești curios să te uiți în râpa adâncă de la marginea pajiștei, căptușită cu un strat consistent de gunoaie ce se întinde pe sute de metri și va umple sute de saci.
“Unele grămezi erau niște chestii imense, pe sute de metri pătrați”
Pe la ora 19 începe o discuție despre mâncăruri, semn că vânătoarea de gunoaie se apropie de sfârșit. Dăm SMS-ul de final de traseu. Bilanțul: 34 de locuri pline de gunoaie în 116 km, fix câte un maldăr de gunoi la fiecare 3km. Alții au fost și mai norocoși. Octavian Ciobanu, un voluntar, a fost cu echipa lui în zona Cotmeana și a găsit câte un maldăr de gunoi pe kilometru. “Erau pe râuri! Oamenii își duc gunoiul la malul apei cu speranța să-l ia mai departe când vine viitura”, spune contrariat Octavian. Nicolae Orbișor a fost în zona Câmpulung: “Nu ne așteptam la atâtea gunoaie. Am cartat 31 de grămezi, dar unele erau niște chestii imense, pe sute de metri pătrați!”
În Argeș au fost duminică pe trasee vreo 40 de oameni, împărțiți în 16 echipe. Mai sunt multe zone pentru care se caută încă voluntari. Prin județul Cluj au umblat la începutul lunii 100 de oameni, care au găsit 650 de mormane. Urmează restul județelor, câte 3-4 în fiecare weekend până la mijlocul lui iulie. Înscrierile pentru cartare și curățenia generală se fac pe site-ul letsdoitromania.ro, la secțiunea “Implică-te”.
Unii voluntari sunt sceptici când vorbesc despre reușita proiectului. «Chiar dacă o să curățăm toate gunoaiele, a doua zi apar sigur la loc» au spus mulți. Dar în satele din Argeș, de exemplu, au fost turnate platforme de beton îngrădite, unde oamenii pot să aducă gunoiul. Acestea rămân pustii, în timp ce gropile de gunoi încropite pe câmp prosperă. Dacă pe 25 septembrie se va face curățenie, cetățenii ar putea să învețe care-i diferența dintre un mal de râu și un container de gunoi.