Satul Călineşti din judeţul Suceava se pregătea de nuntă acum 10 zile, când a fost lovit de o viitură care a luat cu ea trei oameni şi câteva case. O săptămână mai târziu, pe uliţa bisericii răsună cântece de nuntă pentru cei vii, dar şi pentru cei morţi. Sătenii încearcă să se împace cu apa care le-a schimbat viaţa.
În miez de criză, fără să-şi mai permită să arunce bani cu lopata, mondenii Capitalei descoperă rafinamentul moştenirii culturale din centrul istoric.
Vineri noaptea, străzile din Bucureşti erau pline de tineri care se plimbau între galeriile răsărite în blocuri comuniste, mansarde, case boiereşti, subsoluri şi tot felul de ascunzişuri din Capitală.
Mii de bucureşteni şi-au petrecut noaptea de sâmbătă făcând turul muzeelor, fără autobuze sau metrou, sub ameninţarea codului galben de ploaie. Tinerii au rezistat până târziu, în ciuda unor muzee fără prea multă imaginaţie, cu personal ostil şi închise cu două ore înaintea programului, lăsând zeci de vizitatori pe dinafară.
Răzvan Supuran, hârtierul de la Muzeul Țăranului (MȚR), spune că hârtia e pe moarte. N-are rost să scrii pe foaie când poți scrie pe calculator. Hârtia nu poate supraviețui decât ca obiect. Așa că s-a apucat să construiască o casă din cărămizi de hârtie.
Weekendul trecut am fost vânător de gunoaie. Am colindat cu mașina 116km prin județul Argeș și am marcat pe hartă 34 de peisaje pitorești pe care oamenii le-au decorat cu maldăre de deșeuri. Pe 25 septembrie, voluntarii vor vizita aceste locuri și le vor curăța.
»Un tânăr cu trei facultăți, specialist în marketing online, și-a transpus pe Internet pasiunea pentru muzică de mahala și lăutărească.
»Petre Bîrlea caută lăutari prin sate uitate de lume sau cotloane obscure de Internet și scoate la lumină melodii care “să-ți meargă la casa sufletului”
»Tot mai mulţi tineri încearcă să construiască o identitate a Bucureştiului: nu prin campanii de milioane de euro investite în brand, ci pe bloguri pe care refac istoria şi imaginea oraşului.
»Peste 100 de tineri au transformat un metrou într-o sală de lectură pe șine.
» Lenin a revenit, pentru aniversarea lui Ceausescu, pe soclul din fata Casei Scinteii, de unde a fost dat jos in martie 1990. Noul Lenin are doar trei metri si e glazurat cu ciocolata si bomboane Cip.
» Statuia artistei Ioana Ciocan e un protest de o zi impotriva ascunderii istoriei sub pres. Ciocan vrea sa faca un muzeu de arta a comunismului, care sa adune toate statuile cazute din gratie dupa Revolutie.
» Pavel Turcu, paznic la un supermarket din Ungheni, a devenit celebru dupa ce piesa pe care a inscris-o la Eurovision a starnit un manifest cultural al bloggerilor din Republica Moldova.
» Piesa “Imn Eurovision”, inscrisa la preselectia competitiei din R. Moldova, a devenit hit pe youtube si cel mai discutat, injurat si ridicat in slavi subiect de pe site-urile moldovenesti.
»Pe 21 decembrie s-a refacut simbolic baricada ridicata de revolutionari in urma cu 20 de ani in fata Hotelului Intercontinental. Sute de oameni au stat o ora la -10 grade Celsius sa vada imagini de atunci si sa asculte numele celor 49 de oameni care au murit “mpuscati sau calcati de tancuri.
» Un reporter incognito al Romaniei libere a intrat in echipa de haitasi politici ai PNL care activeaza pe internet. Misiunea acestora: “desfiintarea” articolelor si comentariilor impotriva lui Crin Antonescu.
» Echipe similare de activisti lucreaza in aceasta campanie si pentru alti candidati la presedintie, cum ar fi Mircea Geoana sau Traian Basescu.
» In Austria are loc o rascoala a studentilor impotriva noului sistem universitar. Demonstratii masive, cu zeci de mii de participanti, au blocat in mai multe zile centrul Vienei. Amfiteatre din toata tara sunt ocupate de mii de studenti, care s-au organizat intr-un soi de republici democratice protestatare, tolerate de profesori si politie, si care dezbat ce-i de facut pentru o educatie libera.
» Mai multi studenti romani din Viena s-au alaturat protestului si povestesc ce se intampla atunci cand tinerii iau
educatia in propriile maini.
» Daca Pegasul ar mai exista, ar trebui sa faca biciclete de oras. Clienti ar avea destui, dar si concurenta: biciclete clasice abandonate pe strazile din Amsterdam sau Haga, ridicate de primarie si aduse cu camionul de catre bucuresteni, care le transforma in cele mai trendy vehicule ale Capitalei.
» Centrul istoric din Bucuresti a aratat, ani de zile, ca un transeu imens, ornat cu darapanaturi locuite ilegal de hoti, cersetori si caini vagabonzi. Acum insa gropile se astupa, cladirile se renoveaza si multi spera ca se va ridica mandru si pitoresc, ca acum 100 de ani. Atunci era plin de magazine si buticuri ale mestesugarilor, acum – de terase si birturi.
» Locatarii – multi dintre ei stau in zona de zeci de ani fara acte – sunt iritati de zgomot, “de betivi si de drogati”.
» Cel mai bine o duc patronii carciumilor si magazinelor de pe strazile deja asfaltate. “Centrul vechi a depasit mallurile ca trafic si vanzari”, spune managerul unui pub irlandez.
»In varful unui deal de langa Onesti sunt 205 case noi parca picate din cer, pustii, fara geamuri si usi. Aici a cocotat primarul din Gura Vaii milionul de dolari venit de la Guvern pentru romii sinistrati la inundatiile din 2005: la 20 km de centrul comunei, intr-un loc fara apa, unde iarna nu poate urca nici Salvarea pe drumul de tara care a costat inca 800.000 de dolari. Acum, locul e un sat-fantoma, prin care nu se mai plimba decat ciobanii cu oile. Nici urma de rom.
» Pentru multi americani, singura distractie adevarata e sa fii legat fedeles de o masinarie din fier care te suie pe niste sine pana la 60 de metri inaltime si te arunca de acolo, cu fata in jos, la 125 km/h.
» Pentru romani, o vizita in parcul de distractii inseamna emotii mari sa nu sara trenuletul de pe sine, vata pe bat si verificari frecvente ale buzunarelor, sa nu fi disparut telefonul mobil.
» Capitala Americii atrage in fiecare an, cu muzeele si monumentele sale, 16 milioane de vizitatori. Americanii castiga din asta de trei ori mai mult decat tot bugetul Bucurestiului. Aici, incasarile din turism “tind catre zero”, in cuvintele fostului primar Adriean Videanu, iar 90% din turisti vin cu afaceri, adica de nevoie. Muzeele – de obicei principala atractie – la noi sunt in mare parte neinteresante, prafuite si, in unele cazuri, de-a dreptul ostile. Sa inviti un bucurestean la muzeu e o gluma proasta. Si asta nu doar din mitocanie urbana.
» Mari-Jana Oboroceanu a plecat din Romania acum 16 ani, cu sotul si copilul de 11 ani, sa invete politica in desertul Texasului.
» Acum, baiatul ei este soldat american in Coreea de Sud, iar ea lucreaza in Washington D.C. la cea mai mare biblioteca din lume, dand parlamentului american informatii care sa-l ajute sa voteze legi mai bune.
» Despre George Huszar s-a scris, cand avea 12 ani, ca e un “copil-minune” al picturii romanesti. La 28 de ani, el locuieste acum langa Washington D.C., picteaza icoane pe sticla cu tehnici romanesti stravechi.
» Lucrarile sale sunt realizate in tempera, in emulsie de ou si foita de aur, si se vand cu 3.500-4.000 de dolari. A renuntat la ramele taranesti pentru unele sofisticate, care sa dea bine in casele americanilor.
» 2.000 de romi musulmani din Babadag sunt analfabeti. Toata administratia orasului se jura, de la mic la mare, ca face tot ce e omeneste posibil sa-i aduca la invatatura. Dar argumentele lor nu ar convinge nici un doctorand ca scoala merita vreun efort. Iar daca, printr-un miracol, romii s-ar hotari totusi sa mearga la scoala, n-ar avea unde. Pentru ca cele doua scoli la care au acces sunt deja pline.
» Washington D.C. e un oras in dungi si stele. Asta se vede cel mai bine de 4 iulie, cand oameni din toata tara se alatura localnicilor si se arunca intr-o parada rosu-alb-albastra de o zi, incheiata de un mare foc de artificii in aceleasi culori. Se sarbatoreste independenta si se reinvie, pentru inca un an, visul american.
» In Bucuresti exista cateva asociatii care militeaza pentru conservarea patrimoniului si putini cetateni dispusi sa faca mai mult decat sa semneze o petitie online.
» In Paris, astfel de asociatii exista de peste 40 de ani, ele mobilizeaza sute de voluntari si au salvat cartiere intregi de la distrugere.
» Cartierul Marais, salvat de ei, a devenit una dintre cele mai cautate zone din oras. Presedintele Asociatiei “Parisul Istoric” a explicat intr-o dezbatere la ICR cum au ajuns sa aiba asemenea rezultate.
» 18 companii de teatru din sase tari au diversificat pentru cateva zile haosul din Bucuresti, cu ocazia festivalului “B-FIT in the street”.
» Compania “Les Geants du Sud” a venit dintr-un sat din sudul Frantei cu trei marionete gigantice, care s-au plimbat pe strazile Capitalei in muzica de fanfara si au entuziasmat sau speriat trecatorii.
» Francezii povestesc ce inseamna sa pregatesti un asemenea spectacol si cum au fost primiti
gigantii de catre bucuresteni.
» Orient Express e un tren cu actori care pleaca din Ankara si trece prin sapte tari, oprind in 13 gari pentru a juca piese de teatru pe peron.
» Romania e reprezentata in festival de Teatrul National din Craiova, cu piesa “Occident Express” de Matei Visniec, despre romanii care asteapta salvarea din Vest
» In drumul sau spre Stuttgart, trenul va opri si in Craiova, pe 30 mai, si in Timisoara, pe 31 mai si 1 iunie.
» Acum trei ani, Vasile Ernu lansa cartea “Nascut in URSS”, ce facea cetateanului sovietic, care “bea totul si inca ceva pe deasupra”, un portret suprarealist, fermecator, dar si credibil.
» Intre timp, cetateanul sovietic a nimerit in capitalism si s-a mutat pe internet. Un blog rusesc in limba engleza, cu peste 100.000 de vizitatori zilnic, e una dintre putinele portite, fara a vizita Rusia, catre un popor contradictoriu de la Gogol incoace.
»Mai multe strazi din Bucuresti ar trebui transformate in pietonale
» Bataie intre autoritati si cetateni, intre “rechinii imobiliari” si locuitori, intre soferi si pietoni, intre oameni, pe strada. La asta se reduce spatiul public din Bucuresti. Iar lupta e una inegala si, de multe ori, ilegala.
» Asta s-a discutat luni la Institutul Cultural Roman intre arhitectul-sef al Capitalei, scriitori, alti arhitecti, reprezentanti ai societatii civile, un consilier de la Ministerul Culturii si un public care trecea de la hohote de ras la consternare.
» Editia a treia a Noptii Muzeelor a fost prima in care bucurestenii s-au putut afunda in haosul cultural al Capitalei fara sa se loveasca de cozi interminabile, probleme majore de organizare sau muzee pentru care noaptea se termina
la ora 12.00.
» Cel mai mare semn de saracie e dependenta de a fi “conectat” – prin SMS-uri, Twitter sau Facebook. Asta a explicat autorul de science-fiction Bruce Sterling intr-o conferinta de la un festival de tehnologie din America.
» Scenariul contrazice ideea cum ca cei “conectati” vor detine puterea, si a starnit dezbateri incinse pe Internet dupa ce a fost discutat in ziarul New York Times si in retelele de socializare.
» Dupa 20 de ani de la caderea comunismului, doi jurnalisti germani au plecat, la volanul unui Wartburg din ’74, intr-o calatorie de 60 de zile prin sase tari din fostul bloc comunist, ca sa vada ce a ramas in urma lui. Pe 6 mai au ajuns la Muzeul Taranului, sa discute cu orasenii despre Romania.
»O serie de fotografii de Michele Bressan ilustreaza, intr-o viziune intunecata, plictisita si usor cliseizata, o problema sociala importanta: multi pensionari renunta, treptat, la orice activitate si ajung sa-si duca existenta pe canapea.
» Shepard Fairey, cel care a facut posterul “Hope” cu presedintele american, e in proces cu agentia Associated Press. Fiecare se acuza de incalcarea drepturilor de autor.
» Au trecut 60 de ani de cand o parte din romi au fost exterminati in Holocaust, asemenea evreilor. Spre deosebire de acestia insa, romii continua sa fie marginalizati si discriminati in toata Europa.
» Expozitia “Holocaustul impotriva populatiei rome si sinti. Rasismul in Europa zilelor noastre” a fost lansata la Parlamentul European din Strasbourg.
» Ea a calatorit prin Ungaria, Cehia si Polonia, iar acum a ajuns la Muzeul National de Istorie (MNIR), unde poate fi vizitata pana la sfarsitul lunii.
» Nepoata fostului presedinte american a publicat o carte in care a intervievat 51 de personalitati care lupta pentru drepturile omului. Interviurile sunt insotite de fotografii alb-negru intunecate, portrete care surprind tristete, chiar si cand persoanele zambesc.
» Ea insa pare tot timpul voioasa. Daca ar avea, la randul ei, un portret in carte, ar putea fi insotit de urmatoarea descriere: Kerry Kennedy militeaza pentru drepturile omului, la fel ca tatal sau, Robert F. Kennedy, si unchiul sau, John F. Kennedy. Amandoi au fost asasinati.
» O mare parte din traditiile invocate in reclame sunt inventate pentru a asigura succesul alimentelor.
» Produsele care vin la pachet cu povestioare atragatoare despre traditie sunt insa pe val.
» Asta e concluzia conferintei “Publicitatea si marketizarea traditiilor gastronomice”, tinuta la Muzeul Taranului.
» In Bucuresti sunt mai multe monumente istorice decat in Paris. Cu toate astea, putine sunt cunoscute, iar de restul se mai aude doar cand se demoleaza.
» Asociatia “Prietenii Muzeului National de Istorie” (APMNIR) a lansat pe Internet o harta a monumentelor din Bucuresti si un site pe care vrea sa stranga fotografii cu cele aproape 20.000 de monumente din Romania.
» In unele tari vestice, fotografiatul in spatii publice este descurajat de autoritati, care invoca riscul terorismului.
» In Romania, “terorismul” e inlocuit de abuzuri ale autoritatilor, de necunoasterea legilor si de ostilitatea populatiei la vederea unui aparat foto.
» Noul Cod Penal legalizeaza multe dintre abuzuri si poate baga un fotograf in inchisoare daca pozeaza, de pilda, o cladire in care cineva a iesit pe balcon.
» Mestesuguri care sunt, teoretic, pe cale de disparitie castiga popularitate in Bucurestiul alternativ.
» Indeletniciri ca hartia manuala, tiparul si legatoria se reinventeaza intr-un nou context cultural.
» Ele fac parte din piata de artizanat, aflandu-se undeva intre obiectele traditionale gasite la targurile muzeelor si cele hand-made facute de tineri intreprinzatori si popularizate pe bloguri.