Acum câteva luni, niște cetățeni înflăcărați și-au părăsit joburile bine plătite și au înființat o școală alternativă pe nume Artskul. S-au gândit că oamenii au tot felul de vise, pe care nu le urmează pentru că sunt prinși în încrengătura cotidiană. Așa că au organizat pentru ei cursuri de pian, grafică, muzică electronică, o mulțime de chestii mișto.
M-au invitat și pe mine să țin un curs și am stat mult timp în cumpănă. Nu sunt un moș care știe el cum stă treaba și dă lecții tuturor. De fapt, îmi petrec aproape toată ziua învățând tot felul de lucruri! Dar am descoperit multe chestii grozave în ultimii ani și pot să vă povestesc despre asta. L-am numit un Curs de Jurnalism Rătăcitor. Asta e descrierea pe care am făcut-o pentru site-ul Artskul:
Jurnalismul se democratizează, jurnalismul dispare, jurnaliștii sunt niște eroi, jurnaliștii sunt niște nenorociți. La naiba cu asta, treaba e simplă: am găsit o metodă să-mi hrănesc creierul și să extrag din orgia sinistră de acolo niște chestii minunate. Reportaje, scrisori, investigații, jurnale intime. Toate au în comun scrisul.
Dar nu orice fel de scris. Lumea scrie tot felul de prostioare pe pereții Internetului. Însă, dacă înveți să-ți îmblânzești ochii și urechile, viața începe să se așeze singură în niște povești grozave. Și atunci oamenii încep să fie interesați de ce spui. Iar tu înțelegi mai bine ceea ce gândești.
Oricine se poate înscrie la curs. Nu costă nimic. Se va ține săptămânal, începând cu 14 ianuarie, în fiecare sâmbătă la ora 12, la sediul Artskul. O să fie în jur de opt întâlniri.
Dacă vrei să participi, scrie un text de maximum o pagină despre ultima ta călătorie cu trenul și trimite-mi-l la vlad @ ursulean.ro. În spațiul de la Artskul intră maximum 10 oameni, pe care o să-i aleg după cât de interesant e textul.
Deadline-ul e LUNI, 19 decembrie, ora 12 (la prânz). În aceeași zi o să anunț lista de participanți și miercuri vom face o întâlnire la care să ne cunoaștem, înainte să începem 
Aștept textele voastre!
[...] Pe la inceputurile Let’s Do It, Romania!, in 2010 cand inca multi ne mai credeau nebuni, am primit un telefon care m-a uimit si bucurat in acelasi timp. Vlad Ursulean, jurnalist la Romania Libera pe vremea aceea, era interesat de modul in care se desfasura procesul de cartare (realizare a hartii deseurilor) si voia sa iasa pe teren, cu masina, GPS-ul, formularele si sa urmeze pas cu pas, traseul pe care urma sa il faca voluntarii. Mi-a cerut informatii, trasee, un loc de intalnire cu ceilalti voluntari si s-a tinut de cuvant si a mers la cartare. Apoi a scris un articol amplu si detaliat despre experienta in sine, un demers jurnalistic de care Let’s Do It, Romania! nu a mai beneficiat nici la cea de-a doua editie. Am citit materialul si la fel si pe cel de dupa prima actiune de curatenie din 2010, mi-a placut si am ramas cu gandul ca exista jurnalisti de calitate care isi fac treaba exemplar. Si am pastrat in mintea si sufletul meu respect pentru Vlad si ceea ce face el. Cu atat mai mult cu cat la sfarsitul anului trecut, am descoperit o alta initiativa de-a lui tare interesanta: curs de jurnalism ratacitor. [...]
[...] vreo săptămână am anunțat că voi ține un curs de jurnalism rătăcitor și am cerut ca taxă să-mi povestiți ultima călătorie cu trenul. Zece dintre textele primite [...]
Am văzut postul ăsta prea târziu, cu 5 minute înainte de ora 12. Acum a trecut deja ora 12 cu un minut.
La începutul anului scriam ceva despre călătoria mea cu trenul chiar din tren. Încercarea moarte cică n-are, deci îţi las linkul: http://amdoar18ani.ro/cum-sa-mergi-eficient-cu-trenul-prin-romania/
http://manolescubd.wordpress.com/2011/12/16/daca-as-face-un-partid-ce-ai-dori-de-la-el-si-cat-ai-fi-dispus-sa-te-implici-pentru-ca-proiectele-lui-sa-reuseasca/
Gata, am pus și link la Goagăl Maps
Să nu te superi matale că-ți spun dar uite, m-ar fi interesat cursul ăsta. Numai că a durat câteva minute să-mi dau seama că deși îl anunți unei audiențe foarte largi, pe Internet, el se ține undeva în București, la 400km distanță de unde stau eu acum. Recunosc că m-am simțit puțin frustrat și primul gând al meu a fost “iar se cred ăștia buricul pământului”. Poate data viitoare pui și localitatea în anunț ca să mă scapi de frustrări suplimentare. Mulțumesc